Postul, aşa cum l-au gândit Părinţii, este trupesc şi sufletesc. Postim “de bucate” dar, în acelaşi timp, postim şi “de răutate”. Postul este o şansă de îmbunătăţire a vieţii, de aceea creştinii buni îl aşteaptă cu drag. Aşa şi cântăm: “Vremea postului să o începem cu bucurie, supunându-ne pe noi nevoinţelor celor duhovniceşti. Să ne lămurim sufletul şi să ne curăţim trupul. Să postim precum de bucate, aşa şi de toată patima, desfătându-ne cu virtuţile Duhului. Întru care petrecând cu dragoste, să ne învrednicim toţi de a vedea preacinstita patimă a lui Hristos-Dumnezeu şi Sfintele Paşti, duhovniceşte bucurându-ne”…Prin post, sufletul redevine stăpân şi trupul slugă, pentru că, din nefericire, prin îmbuibare, trupul devine stăpân şi sufletul slugă. Noi ştim bine că atât sufletul cât şi trupul, împreună, vor moşteni ori fericirea veşnică, ori osânda.
Aşa că postul, aducând vindecare atât pentru suflet, cât şi pentru trup, eşte o şansă pentru noi. De aceea, în Rugăciunea Amvonului de Ia Liturghia Darurilor mai Înainte Sfinţite Îi cerem lui Dumnezeu”… dă-ne şi nouă, Bunule, lupta cea bună să o luptăm, calea postului să o săvârşim, credinţa nedespărţită să o păzim, capetele nevăzuţilor balauri să le sfărâmăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm şi fără osândă să ajungem a ne închina şi noi Sfintei Învieri”, explică Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei .
Postul, aşa cum l-au gândit Părinţii, este trupesc şi sufletesc. Postim “de bucate” dar, în acelaşi timp, postim şi “de răutate”. Postul este o şansă de îmbunătăţire a vieţii, de aceea creştinii buni îl aşteaptă cu drag. Aşa şi cântăm: “Vremea postului să o începem cu bucurie, supunându-ne pe noi nevoinţelor celor duhovniceşti. Să ne lămurim sufletul şi să ne curăţim trupul. Să postim precum de bucate, aşa şi de toată patima, desfătându-ne cu virtuţile Duhului. Întru care petrecând cu dragoste, să ne înv