Două romane de Jules Verne vor fi distribuite într-un singur volum miercurea viitoare, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Volumul „500 de milioane ale Begumei“ a apărut sub semnătura lui Jules Verne în 1879, pe când „Şarpele de mare“, editat iniţial sub titlul „Poveştile lui Jean-Marie Cabidoulin“, a fost publicat în 1901.
Romanul „500 de milioane ale Begumei", tradus de Vasile V. Răşcanu, a fost publicat în 1879, propunând idei inovatoare în epocă, multe fiind încă actuale.
Un francez, doctorul François Sarrasin, şi un german, profesorul Schultze, sunt cei doi moştenitori ai Bégumei Gokool de Ragginahra, provincie din Bengal. Cu partea sa de avere, Sarrasin construieşte un oraş ideal în America, France-Ville, după cele mai moderne planuri de urbanism.
Profesorul Schultze pune, la rândul său, temeliile la Stahlstadt, Oraşul Oţelului, un conglomerat de construcţii străpunse de ferestre simetrice, cu acoperişuri roşii, o aşezare monstruoasă de uzine.
Marcel, curajosul logodnic al fiicei lui Sarrasin, pleacă să spioneze în Stahlstadt şi se angajează ca simplu muncitor, dar în curând, datorită capacităţilor sale, va urca pe scara socială şi va deveni confidentul lui Schultze. Marcel află astfel de planurile secrete de distrugere a oraşului France-Ville.
Naţionalism exacerbat
În oraşul conceput de Sarrasin, casele sunt prevăzute cu o fundaţie tip boltă, cu tabloul de apă şi cu conducte aplicate pe stâlpul central. Bucătăriile şi dependinţele sunt situate la etajul superior, comunicând cu terasa, iar preocuparea pentru igienă este primordială: „A curăţa, a curăţa fără încetare, a distruge şi a anihila, imediat ce apar, miasmele care emană constant dintr-o aglomeraţie umană, aceasta era sarcina primordială a guvernului central".
Prin cele două personaje, Sarrasin şi Schultze, se confruntă astfel două viziuni de ur
