Perspectiva unor alegeri fără un câştigător detaşat, la fel cum s-a întâmplat în 1974, a determinat o depreciere puternică a monedei Marii Britanii în raport cu celelalte valute. Londra a chemat în ajutor Fondul Monetar Internaţional ultima dată când victoria în alegeri a fost obţinută la limită.
Lira sterlina s-a depreciat puternic de la sfârşitul lunii ianuarie şi până în prezent, pierzând peste şase procente în faţa dolarului şi peste patru în faţa unui euro atacat cu străşnicie de speculatori. Lira era cotată luni la 1,5051 dolari, iar ieri, a mai primit o lovitură, după ce Bruxelles-ul a avertizat cabinetul de la Londra să taie cheltuielile publice, altfel riscând să nu îşi poată reduce deficitul nici până în 2015.
Citiţi şi:
Euro intră în zodia incertitudinii
Un cartier din Londra îşi lansează propria monedă
În raport cu euro, moneda britanică s-a depreciat cu 0,7%, având, în acest an, cea mai proastă evoluţie dintre principalele valute. Şi mai rău, experţii apreciază că până la finele anului, lira ar putea ajunge sub valoarea euro.
Vina nu aparţine însă doar economiei britanice şi datoriei uriaşe a ţării. Mai ales că ultimele estimări arată că anul trecut economia nu s-a mişcat atât de rău pe cât se crezuse la debutul lui 2010. Astfel, în ultimul trimestru din 2009, PIB-ul a crescut cu 0,3%, şi nu cu 0,1% cum se estimase iniţial. Sectorul manufacturier şi cel al serviciilor au înregistrat creşteri şi se estimează că exporturile vor progresa în viitorul apropiat.
Potrivit „The Economist", rata scăzută a împrumuturilor în sectorul imobiliar şi proaspăta achiziţie a diviziei asiatice a AIG de către asiguratorul britanic Prudential - tranzacţie care a costat 35,5 miliarde de dolari - sunt două dintre cauzele „alunecării pe tobogan" a lirei. Numai că factorii decisivi trebuie căutaţi în altă parte. Respectiv
