O declaratie de-a ministrului de Finante m-a lamurit. Spunea dansul ceva despre criza si economia Romaniei. Lega astfel cele doua sinonime: economia da semne serioase ca si-a revenit din criza, pentru prima oara se inregistreaza semnale pozitive. Nici Dumnezeu nu cred ca mai stie adevarul in acest complex caz.
Un moment in care istoria recenta se revarsa peste tine si te lamureste. Mi-au revenit toate declaratiile politicienilor nostri din ultimii doi ani. Toate de un optimism aproape criminal, inconstiente sigur, rodul prostiei lor generale. O bucata de vreme au spus ca nu a venit. Criza. Cand si-au dat seama ca a sosit, si inca de mult, ne-au anuntat ca e pe duca. Ca au rezolvat-o. Si de atunci o tin tot asa – in ciuda realitatii, a timpului, a oamenilor, a statisticii.
Mi-am adus aminte de declaratiile guvernantilor, din vara-toamna anului 2008 in legatura cu criza economica. Pe atunci liberalii isi traiu ultimele clipe in fruntea tarii. Va mai aduceti aminte care era firul rosu al tuturor zicerilor liberale? Ce criza economica, ce cadere a pietei romanesti – “noi suntem motorul economiei Europei!”
Timpul a trecut, liberalii s-au retras in opozitie si s-au adunat cu mari sperante la umbra lui Crin Antonescu. Pe nesimtite, au inceput sa vada insa criza din ochii CELORLALTI. A celor de la putere. Despre PSD aproape ca nu mai are sens sa vorbim. La ei trecerea de la uite criza – nu e criza a fost la fel de abracadabrant ca insasi prezenta lor pe scena politica si oscilatiile intre putere si opozitie.
Niciodata problema nu e la noi. Stim atat de bine adevarul asta. Il cultivam si noi pentru noi insine. PDL a dus ipocrizia pe culmi. Practic, din cate imi aduc eu aminte (si nu cred ca ma insel foarte mult), criza economica a fost negata constant si obsedant de cei care s-au aflat la putere. Atat cat s-a putut, desi, uneori, in ciuda evidentelor
