- „simbol” sau competiţie politică? -

Scena politică moldovenească continuă să fie întreţesută de discrepanţe de ordin politic, chiar şi după declinul comuniştilor. Sînt evidente ciocnirile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană şi Partidul Comuniştilor din Moldova, înveninat şi profund frustrat de descompunerea ierarhiei de putere, în vîrful căreia se afla gruparea lui politică. Pe de altă parte, în interiorul Alianţei are loc o competiţie subtilă pentru monopolul asupra aripii de dreapta a electoratului. Semnele acestei „curse“ se pot regăsi în succesiunea iniţiativelor înaintate de fiecare dintre cele două tabere liberale de dreapta: cea condusă de preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, şi cea tutelată de premierul Vlad Filat.

În condiţiile unei fîşii mai limitate de acţiune, cu excepţia poziţiei temporare de preşedinte al ţării, liderul liberalilor insistă regulat asupra unor măsuri politice de cucerire a unui număr cît mai mare de cetăţeni sensibili faţă de retorica românofilă. Paleta de acţiuni întreprinse de Mihai Ghimpu conţine iniţiativa de a modifica Constituţia, cu scopul imediat de a oficializa limba română captivă şi persecutată de guvernarea precedentă. Relaţionarea cu preşedintele României, cunoscut pentru convingerile sale unioniste, şi organizarea vizitei lui la Chişinău alcătuiesc un alt complex de operaţii girate de şeful legislativului. În cele din urmă, acesta a decis înfiinţarea unei Comisii pentru studierea şi corecta evaluare a regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

Analiza atentă a spaţiului temporal în care se încadrează totalitatea acestor acţiuni relevă tendinţa liberalilor de a se opune încercării formaţiunii lui Filat de a-i eclipsa pe partenerii de Alianţă, în realitate incomozi. Prin urmare, discuţiile aprinse ale Partidului Liberal (PL) despre introducerea limbii române în legea supremă au