Cazul Carmen Ramona Cîciu, femeia care a murit sâmbătă din cauza epuizării, i-a determinat pe sindicaliştii din România să lucreaze la un set de metode după modelul european care să reglementeze surmenajul la job.
„Vorbim, mai ales de o mai bună evidenţiere a orelor suplimentare prestate de angajat, la fel ca în Belgia, Franţa, Danemarca sau Marea Britanie“, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele CNS „Cartel Alfa“. Agenţia Europenă pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a stabilit încă din anii ’80 norme prin care să elimine supraaglomerarea la locul de muncă.
Agenţia a adoptat o serie de prevederi pornind de la factorii care declanşează stresul: modul în care este privit surmenajul în mediul respectiv, relaţiile sociale, inclusiv hărţuirea sexuală, schimbarea, hărţuirea morală din partea colegului sau şefului, sprijinul sau lipsa acestuia din partea colegilor şi a conducerii. Unele dintre prevederi se referă la consultarea angajaţilor în introducerea unor noi tehnologii sau informarea şi consultarea acestora în privinţa chestiunilor legate de siguranţă şi sănătate la locul de muncă.
Angajaţii din audit finaciar, cei mai expuşi stresului
Ana Ionescu, senior consultant la compania de resurse umane Hart Human Resource Consulting, consideră că cei mai expuşi stresului de la serviciu sunt angajaţii din audit financiar, consultanţă financiară şi IT, securitate, bănci, transporturi, logistică şi aprovizionare, în special pentru că au un deadline presant şi se deplasează frecvent în interes de serviciu.
„Angajatorul trebuie să comunice permanent cu angajatul pe parcursul desfăşurării sarcinilor şi să acorde un timp «tampon» de câteva zile, între proiectele foarte solicitante“, a explicat specialistul Hart Human Resource Consulting.
