Românii şi maghiarii pregătesc câte o interpretare culturală proprie pentru comemorarea evenimentelor din 19-20 martie 1990. În timp ce partea română a ales simbolul martirilor Horia, Cloşca şi Crişan, maghiarii mizează pe un documentar „echidistant“, sponsorizat însă de nişte fundaţii controversate.
După epuizarea conflictelor de stradă din 19-20 martie 1990, subiectul „Târgu-Mureş" a rămas constant unul dintre punctele centrale ale oricărei platforme politice generatoare de voturi, periplu obligatoriu în orice campanie electorală serioasă.
Vezi aici imagini de la evenimentele din martie 1990
Cartea naţionalismului s-a jucat aici, an de an, de către ambele părţi politice implicate. În lipsa oricărui pericol real au fost introduse mize false, majoritatea concepute sub forma unei echilibristici pe sârmă, extrem de riscantă, dar cu forţă de persuasiune fenomenală. Izgonirea maghiarilor din România, pe de-o parte, şi pericolul reprezentat de extremiştii unguri, care doresc anexarea pământului natal la Ungaria au fost repetate, an de an, de majoritatea figurilor politice importante ce au călcat prin Târgu-Mureş.
Mesaje frumos ambalate
Comemorarea a 20 de ani de la evenimentele teribile de la Târgu-Mureş a fost înfăşurată, de ambele tabere, într-un soi de poleială numai bună să denatureze mesajul din fundal. Vechii activişti „Vatra" pregătesc o lansare, mai degrabă locală, a unor texte privind "adevăratele valori ale neamului românesc".
Dinspre partea maghiarilor soseşte un documentar gigantic, ce se întinde pe mai bine de 11 ore. Deşi flutură teme dragi ziariştilor, precum „echidistanţă" şi „neutralitate", producţia cu pricina a fost sponsorizată de o serie de ONG-uri criticate de-a lungul timpului pentru lipsa de transparenţă cu privire la sursele de finanţare, dar şi pentru evitarea oferirii unor răspunsuri clar
