Dumitru Deșter, vraciul din satul bistriţean Ragla, e renumit în tot Ardealul pentru măiestria cu care „pune oasele la loc". Mecanic de meserie, bărbatul, acum de peste 80 de ani, a suferit el însuși un accident care aproape că l-a imobilizat la pat.
Totul s-a întâmplat în urmă cu trei decenii. Atunci, a pus mâna pe cărţi și a învăţat să găsească „nervii" care mișcă oasele. Îl ajută mierea de albine, oţetul de mere și urzicile pe care le amestecă toate la un loc. În așa-zisul lui „cabinet" (o bucătărie de vară) e un pat de scândură pe care se așază toţi cei care vin cu spatele încovoiat, cu dureri de mâini, cu ligamente întinse sau cu luxaţii.
„Vin la mine încovoiaţi și-i văd că pleacă drepţi. Nu le cer nimic. Îmi dă fiecare cât vrea. Unii îmi dau bani, alţii mi-au dat fasole din buzunare. Atât aveau, săracii. Nu am vrut să primesc, dar așa au arătat ei că-mi mulţumesc", spune nea Dumitru.
Zilnic la ușa lui se stă la coadă. Vin sportivi, oameni de toate vârstele, chiar și ambulanţele mai opresc să lase câte un bolnav care fuge de operaţie. „O fată din Prahova a venit adusă pe targă. A doua zi trebuia să fie operată. A plecat de la mine pe picioarele ei. Nu le venea să creadă oamenilor", își amintește bătrânul care a tămăduit-o și pe Maria Dragomiroiu, de-a vorbit tot satul o săptămână despre vindecarea artistei.
„Știe Dumnezeu câţi au fost în 50 de ani de când mă ocup să pun oase la loc. Mii, cred. Mi-e plină casa cu icoane aduse de măicuţe de la mănăstiri, aveau și ele, săracele, probleme. Le mai săreau oasele, mai câte un inel de la coloană. Mi-au adus cărţi, icoane și rozarii", explică bătrânul.
Cu banii adunaţi de la cei pe care i-a vindecat a construit printre cele mai frumoase case din sat. Singurul lui necaz e că nu are cui lăsa „meseria". Un singur ginere a deprins tainele meseriei, dar a murit. Ceilalţi trei copii nic
