Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi opt ore pe zi, 40 de ore pe saptamana. Ce depaseste aceste ore, se considera munca suplimentara si trebuie platita cu un spor de minimum 75% sau recompensata cu ore libere.
Chiar daca legislatia muncii din Romania prevede un anumit numar de ore de lucru, romanii sunt obisnuiti sa petreaca mult mai mult timp la serviciu, ba unii chiar isi sacrifica si zilele libere de sambata sau duminica, chiar daca numai pentru cateva ore. Daca in anii precedenti acest lucru era mai des comentat de angajati, in prezent, in actuala conjunctura a crizei economice, pentru a-si pastra locul de munca si a avea un salariu, sa lucreze 12-14 ore pe zi, pentru angajat a devenit un stil de viata. “Pentru evitarea suprasolicitarii unui angajat, angajatorul are obligatia de a norma munca la locul de munca. Astfel, potrivit art. 126 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, norma de lucru exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate si care cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca”, a precizat jurist Eva Man, director coordonator adjunct in cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Mures.
Legislatia muncii aplicabila in Romania stabileste limite foarte clare ale timpului de munca ce poate fi prestat suplimentar, drepturi ale angajatilor si modalitati de control al numarului de ore prestate. “Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut, munca suplimentara va fi plat
