- Diverse - nr. 504 / 17 Martie, 2010 – Dintru inceput de interviu, iti spun ca esti un "neastamparat”. Mereu iti da ghes neastamparul creatiei. Ma insel in aceasta apreciere magulitoare? – Fara indoiala ca "neastamparul” meu, vizibil sau invizibil, vine din dorinta de a face si a arata lucruri pe care, de cele mai multe ori, le ignoram. In concluzie: neastamparul exterior este antidotul ignorantei. Cel interior este un recul al educatiei, autocontrolului si al unui sistem didactic in care se include dorinta reexploatarii unui Univers personal. Sunt magulit de aceasta apreciere, din partea unui om atat de special ca dumneavoastra, pentru ca este mult mai mult decat evidentierea unui preaplin de energie. Aripile mele invizibile trebuie sa le misc tot timpul, cu riscul de a face vant si altora. – Pe scurt si concis, prezinta-te cititorilor ziarului "Cuvantului liber”. – Nu e asa de usor, precum ar parea la prima vedere, ca sa te prezinti cat de cat obiectiv, dar daca tot mi-au murit laudatorii... CV-ul personal cuprinde, in forma prescurtata, peste 12 pagini scrise marunt. Viata si activitatea mea nu a fost liniara, iar la o privire mai atenta pare a fi un scenariu, cu adaugirile de rigoare. Pentru cititori o biografie romantata ar starni interes, zic eu... Marea majoritate a copiilor viseaza, ca atunci cand vor fi mari sa batatoreasca urmele unor personaje celebre sau, cel putin, sa-i imite. De la orizontul anilor ’60 nu se vedeau prea multe figuri proeminente, demne de a fi luate drept model dar, in schimb, se auzea, in diminetile linistite de primavara, "glasul rotilor de tren”, trecand peste podul Ghejii. A fost primul vis, de-a ma face "sofer de locomotiva”. S-a implinit dupa multi-multi ani, iar acum, cand am ajuns seful Trenului Regal, drept multumire e un zambet complice adresat tuturor viselor de devenire. Am visat sa urmez cariera tatalui meu, aceea de const