Micul dejun trebuie să conţină circa o treime din aportul nutriţional şi caloric zilnic. Dieta fiecărei persoane ar trebui alcătuită în funcţie de vârstă, sex, activitatea fizică depusă, greutate şi de afecţiunile existente. În caz contrar, apare riscul îmbolnăvirii.

Organismul nostru lucrează după un ritm de 24 de ore, numit circadian şi se adaptează schimbărilor de anotimp. Aşa cum există persoane cu un bioritm diurn, iar altele cu un bioritm nocturn, şi alimentele acţionează în funcţie de momentul din zi în care sunt consumate, la anumite ore putând deveni chiar indigeste.

Vezi şi:

Ce alimente aduc beneficii terapeutice

Cât de bine ne hrănim zi de zi

„Hrana noastră cea de toate zilele” ne fură ani din viaţă

„Este cunoscut cazul oului, care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obişnuit, iar seara este indigest. La fel, portocalele, roşiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpşunile sunt alimente diurne", menţionează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, în cartea sa „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?".

În schimb, seara pot fi consumate varza, ţelina, ridichile, cartofii, peştele, nucile sau migdalele, precum şi merele, perele sau bananele.

Mesele consistente,în prima parte a zilei

Organismul îşi ia energia necesară activităţilor de peste zi din micul dejun şi apoi din masa de prânz. Odată digerate complet, aceste alimente vor fi folosite în cursul nopţii pentru procese de construcţie şi de refacere. Alimentele consumate seara nu pot servi acestor procese şi se stochează ca rezerve, depunându-se sub formă de grăsime.

„Foamea exagerată din timpul serii este expresia unei proaste gestionări a consumului de alimente în timpul dimineţii şi prânzului, când se consumă frugal snacku