Tentativa de sovietizare a Ministerului Apărării Naţionale i-a scos pe militari în stradă. Anul 1990 a început cu tensiuni în interiorul Armatei. Cadrele militare neavansate în grad de câţiva ani s-au răsculat împotriva ministrului pro-sovietic Nicolae Militaru.

Avansările preferenţiale făcute de generalul Nicolae Militaru (spion GRU dovedit), dar şi reactivarea unor generali cu şcoli în Uniunea Sovietică au inflamat realaţiile dintre conducere şi majoritatea ofiţerilor.

Citiţi şi:

Sergiu Nicolaescu: "Militaru şi Petre Roman au fost propuşi de Brucan"

Cariera generalului Militaru: întâi Academia, apoi liceul

Toate aceste nemulţumiri i-au făcut pe militari să-şi constituie grupuri de iniţiativă pentru a lupta împotriva curentului sovietic introdus în Armată. La 12 februarie 1990, cu patru zile înainte ca Ion Iliescu să-l demită pe Nicolae Militaru, a luat fiinţă Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, cunoscut drept CADA.

Până la omogenizarea CADA, la Bucureşti, la Timişoara şi în marile garnizoane din ţară, ofiţerii semnau adeziuni pentru a se constitui în grupuri care să contracareze tendinţa de îndreptare a Armatei către Moscova. Cea mai mare revoltă împotriva conducerii Armatei a avut loc chiar în sala de festivităţi a fostei clădiri a Ministerului Apărării din Drumul Taberei. Au mai existat şi scrisori de protest înaintate de ofiţeri către Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN).

Revolta de la Marele Stat Major

Pe 6 şi 7 ianuarie 1990, au avut primele contacte, faţă în faţă, între ofiţerii protestatari şi conducerea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN). Trecuse puţin peste o săptămână de când CFSN se constituise ca organism de putere. Încă de la numirea oficială a noii conduceri în fruntea Armatei, cadrele militare au transmis permanent telegrame şi scrisori de nemulţumire noii puteri. La