Inspectorii silvici susţin că lama topoarelor atinge mult mai rar scoarţa copacilor, excepţie făcând pădurile de lângă Gârcini. Pădurarii nu numai că ţin la distanţă dăunătorii, dar anul acesta suprafaţa împădurită a judeţului va creşte cu 160 de hectare. Partea proastă este că pădurea noastră are sute de proprietari, iar unii refuză să tocmească pază şi dministraţie. Şi mai proastă este actuala lege: pentru o melodie difuzată ilegal faci puşcărie, iar pentru un arbore tăiat primeşti o amendă pe care oricum nu o plăteşti.

Codrule, codruţule, ce mai faci drăguţule? Inginerii silvici braşoveni spun că bine. Judeţul Braşov are 167.000 de hectare de pădure, stăpânite de 12 ocoale private şi de Direcţia Silvică. Pe lângă aceştia, arborii braşoveni mai au alte câteva sute de stăpâni persoane-fizice, cel mai celebru dintre ei fiind Regele Mihai. Spre deosebire de acum 20 de ani, când avea un singur stăpân, codrul braşovean nu şi-a diminuat suprafaţa. Este o minune, ţinând cont de defrişările masive din judeţele Harghita şi Bacău. Ba mai mult, Inspectoratul Silvic intenţionează din acest an să crească suprafaţa împădurită a judeţului cu 160 de hectare – aproape 1% din totalul suprafeţei.

Administrarea pădurii, o

problemă mai mare decât hoţii

Cea mai mare problemă înregistrată la Braşov nu sunt hoţii de lemne, ci administratorii de păduri. „Direcţia Silvică Braşov se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi toate zonele unde au fost retrocedări fărâmiţate. Avem o proprietate foarte fărâmiţată, care nu ar fi totuşi o problemă dacă n-ar duce la o administrare fărâmiţată. O administrare pe bucăţi, cu mai multe structuri pe aceeaşi vale, duce şi la nişte costuri mărite de administrare şi chiar la o gestionare mai proastă”, a declarat ing. silvic. Adrian Apostu (foto), directorul Direcţiei Silvice Braşov. Ce se întâmplă de fapt în anumite părţi