Pentru că relaţiile dintre Israel şi Statele Unite au ajuns la un punct de o răceală aproape fără precedent, după ce vicepreşedintele Biden a fost tratat cu impertinenţă de guvernul de la Ierusalim în timpul vizitei sale în Israel, premierul Netanyahu încearcă acum să dreagă busuiocul. Indiferent de problemele politice interne din Israel, Netanyahu are nevoie de sprijinul american. Se pare, de altfel, că anunţul făcut în timpul vizitei lui Biden, că se vor construi 1.600 de locuinţe ale coloniştilor sionişti în Ierusalimul de est (adică exact ceea ce ceruseră americanii să nu se mai întâmple) a fost rezultatul zelului exagerat al membrilor partidului religios Shas din guvern. După ce Biden aproape că a plecat intempestiv din Israel, ofensat de anunţ, când dorea să restarteze procesul de pace, Hillary Clinton a ţipat la telefon cam 43 de minute la Netanyahu, iar David Axelrod (înalt consilier la Casa Albă) a vorbit de “o ofensă” adusă de israelieni, acum toată lumea s-a răcorit şi vrea să o ia de la capăt. Azi-noapte, Netanyahu a vorbit cu Biden până la ora două dimineaţa, iar astăzi are o şedinţă de guvern în care trebuie să îi pregătească un răspuns lui Hillary Clinton.

De ce este însă vital pentru Netanyahu să îşi reasigure sprijinul american şi de ce media şi publicul israelian sunt pur şi simplu îngrijorate de turnura evenimentelor? Pentru că fără angajamentul american pentru securitatea Israelului, acesta nu ar fi rezistat în marea de arabi şi musulmani în care se află. Angajamentul american a constat în asigurarea ca Israelul să aibă un avantaj tehnologic care să îi permită să reziste avantajului numeric al trupelor ţărilor arabe. Concret, asta a însemnat miliarde de dolari şi tehnologie militară pentru armata israeliană din partea guvernelor americane, indiferent ce culoare au avut acestea.

Începând din anii 70, Israelul a fost unul din princi