Uniunea Europeana învata din lectia actualei crize economico-financiare, pentru a-i evita recurenta în viitor. Unul din cele mai dramatice efecte, cel social, se va resimti si dupa reluarea cresterii PIB. Parlamentul European îsi propune sa comensureze eficienta masurilor luate de statele membre pentru contracararea efectelor crizei.
Daca somajul global va reveni abia din anul 2013 la nivelul anterior crizei, conform estimarilor Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.), atunci este evidenta defazarea în timp a impactului social al crizei fata de evolutia PIB. În lume, anul 2010 înregistreaza 212 milioane someri, cu 34 de milioane mai mult decât în 2009. Desi O.I.M. a salvat 11 milioane locuri de munca în anul 2008, masurile sunt înca insuficiente pentru a contracara impactul crizei.
Criza acuta cu dureri sociale
“Criza, care criza? Mai degraba o criza de nervi decât una economica” – aceasta se dorea garantia imunitatii României sociale în fata recesiunii ce ameninta Europa spre finele anului 2008. S-a dovedit falsa! Durerile sociale au sosit, ramâne de vazut cine si cum va putea sa le aline. Unii economisti argumentau cu un an în urma ca dependenta redusa a României de comertul exterior o va pune la adapost de uraganul recesiunii. Fals!
Exista si crize de nervi, dar ele nu o suplinesc pe cea economica. În contextul depresiunii economice globale, depresiile psihice s-au finalizat chiar cu sinucideri, ca în cazul Rene – Thierry Magon de la Villehuchet, în decembrie 2008, ravasit de escrocheriile bancherului Bernard Madoff. Demna de un studiu mult mai vast, tema impactului social al crizei în U.E. se afla în gestiunea noului comisar european pentru afaceri sociale, László Andor, a Parlamentului European si a statelor membre. Aici schitam doar câteva constatari, mai ales conexe specificului primei crize economice derulate sub spectrul glob
