Informaţiile postate de cei care accesează astfel de portaluri sunt folosite adesea de proprietarii acestora în scopuri comerciale. În căutarea disperată de profituri, proprietarii reţelelor de socializare se comportă ca nişte proprietari de oameni, ale căror profile le pot aduce venituri de zeci şi sute de milioane de euro.
O prietenă tocmai s-a întors din Veneţia şi îţi trimite o fotografie în care este imortalizată pe un pod având o gondolă pe fundal. O alta te invită să-i urmăreşti într-un videoclip propria interpretare a hit-ului Metallica „Nothing else matters". În rest, comentarii despre vreme sau urări pentru prietenii care îşi sărbătoresc ziua de naştere.
COSTURI ASCUNSE
Imposibil să nu fi recunoscut universul în mijlocul căruia îţi petreci câteva zeci de minute pe zi dacă eşti utilizator al reţelelor de socializare de pe Internet, precum Facebook, MySpace, Twitter, Hi5, LinkedIn - dacă e să vorbim de starurile internaţionale ale domeniului - sau replici româneşti de tipul Neogen sau Tpu. La o primă vedere, reţelele sociale te trimit cu gândul mai degrabă la o joacă virtuală decât la ideea de business. Dar orice joacă, fie ea şi virtuală, atunci când este făcută de sute de milioane de persoane, presupune o infrastructură care înseamnă costuri de zeci de milioane de dolari lunar. Din ce sunt acoperite ele dacă totul este gratuit?
Citiţi şi:
VIDEO Banii care nu se văd, dar se cheltuiesc pe internet
Impostorii reţelelor de socializare
Românii, printre cei mai mari fani Facebook şi Hi5, din Europa
Reţelele sociale au venituri din publicitate online şi vânzarea unor aşa-numite bunuri virtuale (de exemplu, poţi să-i faci cinste unui prieten cu o cafea virtuală pe care o plăteşti cu 10 cenţi reali însă). Ani la rând, au existat însă sceptici care au spus că reţelele sociale sunt un fel de balon
