Fara investitii masive in tot ceea ce inseamna infrastructura, economia romaneasca nu va avea parte de "o revenire sanatoasa", singura varianta naturala de iesire din criza fiind atragerea fondurilor structurale, este de parere Mathias Kollatz-Ahnen, vicepresedintele Bancii Europene si Investitii (BEI).
Oficialul BEI considera ca, mai ales in contextul in care Romania a semnat un acord de finantare cu Fondul Monetar International (FMI), potrivit caruia deficitul bugetar nu poate depasi 5,9% din Produsul Intern Brut, cofinantarea proiectelor cu fonduri structurale trebuie sa fie o prioritate pentru guvernul roman.
"Pentru a maximiza efectele investitiilor realizate sub umbrela acordului FMI, guvernul trebuie sa cofinanteze proiectele care au finantare europeana. Nu este suficient spatiu bugetar, dar trebuie gasite solutii pentru a acoperi cei 30%, sau 15%, cat reprezinta cofinantarea romaneasca. Daca o tara ca Romania are acces la fondurile structurale, atunci exista un pachet anticriza natural", explica Kollatz-Ahnen.
Fondurile UE acopera de obicei circa 70-85% din valoarea eligibila a unui proiect.
Pana la sfarsitul lunii februarie, Romania a absorbit doar 8,13% din fondurile structurale alocate in perioada 2007-2010, adica 700 de milioane de euro au intrat in conturile beneficiarilor sub forma prefinantarilor (sume acordate in avans) si a rambursarilor
Vicepresedintele BEI sustine ca economia romaneasca a ajuns in ultima faza a crizei, efectele manifestandu-se in prezent la nivelul bugetului public.
"Criza nu s-a terminat. Cateodata oamenii sunt prea pesimisti, iar alteori prea optimisti. Fiecare dintre declaratiile care sustineau ca perioada de criza s-a terminat - mai mult sau mai putin - au fost in mod clar prea optimiste", afirma vicepresedintele BEI. Economia s-a contractat anul trecut cu 7,1% fata de anul 2008, dupa ce in ul
