Degradarea învăţământului românesc este deja vizbilă. Obiectivele UE pe termen lung, privind pregătirea absolvenţilor necesari pentru piaţa muncii, sunt neîndeplinite. Se naşte întrebarea de ce copiii din ţara noastră, au rezultate slabe la testele internaţionale. Ei nu pot deveni buni profesionişti, dacă nu vor să înveţe matematica, fizica, chimia, biologia, dar doresc să promoveze bac-ul şi o facultate. Astfel la Testul PISA din 2006, când a avut loc evaluarea pe ştiinţe, România s-a clasat pe ultimul loc în UE. Mai mult de jumătate dintre elevii români nu au depăşit nivelul 1 al scalei PISA, care merge până la 6. Şi la celelalte teste internaţionale (PIRLS şi TIMSS) rezultatele sunt asemănătoare. Experienţa Finlandei, ar putea fi un exemplu pentru îmbunătăţirea sistemului educaţiei din România.
Rezultatele foarte bune ale elevilor finlandezi la testele PISA - primul loc în Europa şi între primele trei din lume la ştiinţe, matematică, citire şi înţelegerea textului -, au făcut multă lume să se întrebe care sunt cauzele acestui succes.
Cheia succeselor în educaţie
Finlandezii sunt oarecum miraţi de atenţia care li se acordă, deoarece au senzaţia că nu fac un efort special. Iată opinia unui expert (Pekka Himanen, filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din Helsinki): „Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea profesională a profesorilor finlandezi. Trebuie să ai licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai masterul ca să predai la şcoala primară. Mulţi dintre cei mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în societatea informaţională, deci este demn de tot respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stăpânirea informaţiei, cum este învăţământul.".
La testele PISA, Finlanda are cea mai mică diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai bun şi cea cu rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii e re
