Părerile cu privire la noul proiect de lege sunt împărţite: Miclea spune că este european, Marga arată că îl vede defazat. Cea mai aprinsă polemică este legată de competenţele pe care le vor avea copiii după ce vor termina şcoala.

Legea prevede că formarea elevilor va avea în vedere 8 competenţe-cheie: comunicare în limba maternă şi în limba străină, cunoştinţe de matematică, utilizarea calculatorului, comportamentul social adecvat, atitudine civică, cunoştinţe antreprenoriale, atitudine culturale şi învăţare permanentă.

Mai citiţi şi:

FOTOGALERIE: Dascălii buzoieni ameninţă că blochează oraşul

Amenzi de pânã la 5.000 de lei pentru părinţii elevilor chiulangii

Elevii de la Liceul din Băile Govora, umiliţi de un licean din aceeaşi şcoală

Mircea Miclea, unul dintre autorii legii, spune că este prima dată când un proiect de lege respectă o strategie cu care a fost de acord toată lumea. „Competenţele pe care le prevede proiectul sunt toate din sistemele europene, noi am respectat Registrul European al Calificărilor. Numai pentru acest lucru putem considera că suntem în primul rând europeni.", a spus Mircea Miclea.

Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş- Bolyai" din Cluj este de părere că înainte de a li se crea competenţele, elevii ar trebui educaţi în mod tradiţional. „Pentru competenţe trebuie abilităţi fundamentale la care se adaugă educaţia. România are nevoie şi de copii educaţi, nu numai de copii cu competenţe", a spus Andrei Marga.

Rectorul este de părere că legea educaţiei este compusă din mai multe versiuni şi nu explică ce anume ar trebui să rezolve legea educaţiei.

„Trebuie înţeles în primul rând ce înseamnă un sistem de învăţământ şi ce îşi propune această lege. Orice lege rezolvă probleme, ori această lege vrea să schimbe atât de multe, încât ajunge să nu schimbe decât foarte puţin din sistem. Este o