Confruntarea cu un eveniment stresant poate da naştere unor reacţii fiziologice, psihologice, biologice şi comportamentale din partea individului aflat în situaţii tensionale neaşteptate. În viata de zi cu zi, ne confruntăm cel mai frecvent cu „stresul pozitiv“ productiv şi benefic, dar, din ce în ce mai frecvent, în societatea modernă, avem de-a face cu „stresul negativ“ – preludiul unor evoluţii patologice ulterioare, boli şi chiar deces. Întreprinderile care vor înscrie sănătatea psihologică a salariaţilor săi ca prioritate primordială, pe acelaşi loc cu cifra lor de afaceri vor fi cele mai performante. Ce rol are astăzi stresul de zi cu zi la locul de muncă, dar, mai ales, cum este el amplificat de criza economică, vom afla – poate – peste câteva decenii, prin evaluarea speranţei de viaţă. (...)

Din punct de vedere medical, stresul este definit ca o reacţie fiziologică, biologică şi psihologică a întregului organism în faţa unui pericol, reacţie care urmează anumite etape: prima – de focalizare a atenţiei şi recunoaştere a factorului stresant, distructiv, apoi o fază de mobilizare a energiei pentru a lupta şi, ultima etapă –, de incita Publicitate re la acţiune. Răspunsul organismului se observă în modificările biologice traduse obiectiv prin reacţii comportamentale. Dacă situaţia stresantă se prelungeşte în timp, după faza de alarmă, care mobilizează rapid întregul organism să se apere, urmează o fază de adaptare la acest factor nociv, în care organismul încearcă să menţină minimum de rezerve de apărare, după care se succed decompensarea şi epuizarea totală. În viaţa de zi cu zi, ne confruntăm frecvent cu evenimente stresante care sunt de cele mai multe ori reacţii adaptative la anumiţi stimuli. Este vorba despre „stresul pozitiv“, care ajută organismul să se adapteze şi să reacţioneze în situaţii critice. Uneori, astfel de reacţii sunt s