Poate daca mama ar fi citit studiile contemporane pe vremea cand ma purta in burta si imi explica, inca de cand eram un fat, cum va fi viata acum eram mai inteleapta.
Dar nu vreau sa o invinuiesc ca nu a facut asta pentru ca cercetatorii britanici nu erau printre favoritii “curentului comunist”.
Spun asta pentru ca mi-as fi dorit ca acum sa fiu mai inteleapta ca sa pot sa imi dau seama care sunt semnele si alfabetul propriului suflet.
Sa stiu cand trebuie sa tac, cand trebuie sa raspund, cand trebuie sa cred, cand trebuie sa ma las purtata de val, cand trebuie sa ma retrag, cand sa incetez sa mai sufar, cand m-am vindecat sau cand sunt gata sa pornesc pe un nou drum.
Dar sufletul e plin de mistere, in fapt nici nu stiu daca am reusit vreodata sa il definesc cu adevarat. Doar l-am intuit pana acum cand mi-a scapat o lacrima in seara in care mi-a spus ca va pleca.
M-a durut cand cea pe care o credeam prietena s-a dovedit ca nu era. Am mai crezut ca e vorba de el cand am simtit linistea si increderea ca totul va fi bine dupa ce mama si tata mi-au spus ca sunt mandri de mine. Am intuit ca e vorba de suflet atunci cand simteam ca fericirea imi iese prin toti porii pielii stiind ca un vis mai vechi s-a realizat in sfarsit.
Cu toate acestea nu am siguranta ca despre el este vorba sau despre niste fenomene spontane care se petrec pentru simplul fapt ca sunt om, respir, gandesc, iubesc, urasc sau obosesc. Inca astept sa devin mai inteleapta ca sa pot sa citesc semnele sufletului meu. Daca cineva stie formula poate mi-o spune si mine. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
Poate daca mama ar fi citit studiile contemporane pe vremea cand ma purta in burta si imi explica, inca de cand eram un fat, cum va fi viata acum eram mai inteleapta.
Dar nu vreau sa o invinuiesc ca nu a facut asta pentru ca cercetatorii britanici nu erau printre