Menţinerea în izolare a judeţelor Harghita şi Covasna este cel mai anti-maghiar proiect care se defăşoară astăzi în România, iar acesta nu este unul românesc, afirmă sociologul Dan Dungaciu.
Cu prilejul comemorării a 20 de la evenimentele de la Târgu Mureş, când în urma confruntării dintre români şi maghiari au murit 5 oameni, iar alţi 300 au fost răniţi, sociologul Dan Dungaciu, ale cărui rădăcini sunt în acest oraş, a răspuns pentru adevarul.ro la câteva întrebări.
VIDEO Târgu Mureş 1990: Conflict între maghiari şi români sau reactivarea fostei Securităţi?
Se împlinesc 20 de ani de la tragicele evenimente din martie 1990 de la Târgu Mureş, care era starea de spirit atunci, de amble părţi?
Depinde ce înseamnă ambele părţi. Dacă includem şi Ungaria în acest peisaj, şi cred că este cazul să o includem, este evident că acolo era mai multă coerenţă în raport cu acţiunile pe care Budapesta urma să le întreprindă, decât exista la Bucureşti, care a fost, ca de multe ori după 1990, defensiv.
Să spui că tot ce s-a întâmplat în martie la Târgu Mureş a fost atunci manipulare este la fel de exagerat cum ai spune că tot ce s-a întâmplat pe străzile din Târgu-Mureş în martie a fost ceva spontan.
Şi una şi alta dintre afirmaţii sunt excesive. Adevărul este undeva pe la mijloc: au existat şi interese din afara comunităţilor române şi maghiare, dar şi tensiuni care s-au acumulat până la acel moment.
Important este să spunem însă că evenimentele din martie 1990 au avut rolul unei hârtii de turnesol. Au indicat trei lucruri: promptitudinea cu care s-a mişcat partea maghiară, care a câştigat evident războiul mediatic care a urmat după confruntări, prezentându-se ca victimă în presa internaţională, alimentată prompt de fotoreporterii prezenţi atunci la faţa locului. Imaginile filmate de cameramanul irlandez au ţinut p
