Scriitorul transilvănean György Dragoman apare brusc în literatura europeană cu "Regele alb", povestea vieţii unui adolescent într-o societate degradată de dictatură - roman care, în mod curios, nu ar exista acum în lipsa finalei Cupei Europei din 1986, când portarul echipei româneşti de fotbal Steaua, Helmut Ducadam, a respins patru lovituri de penalty, notează cotidianul spaniol La Vanguardia, citat de Agerpres.

Dragoman este român din Transilvania, însă aparţine minorităţii maghiare din România - reprimată brutal de dictatorul Ceauşescu, apreciază publicaţia citată, precizând că, la fel ca proaspăta laureată a Nobelului pentru literatură, Herta Müller, care a emigrat în ţara limbii pe care o vorbea, acesta a ajuns în Ungaria în 1988. Poliglot - vorbeşte fluent româna, maghiara, engleza, germana, spaniola - cu un nume mare care îi desemna pe traducători în fostul Imperiu Otoman, Dragoman este el însuşi traducător.

Romanul nu ar fi fost scris dacă, după Cupa Europei la fotbal, când Ducadam a respins nu mai puţin de patru penaltiuri, Steaua a învins Barcelona, iar el a devenit erou naţional. Ulterior, a dispărut din vedere - se credea chiar că dictatorul l-ar fi torturat, invidios pe popularitatea sa, precizează La Vanguardia. Într-o zi însă, în 2002, Dragoman l-a văzut la televizor, vorbind despre cum, cu puţin timp înainte de finala cu Barcelona, Ducadam şi echipa lui au fost sfătuiţi să atingă mingea cât mai puţin - după accidentul nuclear de la Cernobâl - pentru că ar fi putut aduna particule radioactive, la contactul cu iarba. "Ideea unui portar de fotbal care trebuia să fugă de minge mi s-a părut complet absurdă, până într-atât încât părea o glumă", povesteşte scriitorul, explicând că drama aceasta atât de simbolică apare în carte.

"Regele alb" este un roman al iniţierii în viaţă, pentru cineva care devine adult şi descoperă lucruri precum i