„Acasă la tata" este a treia şi ultima montare, din seria dedicată de teatrul de pe Calea Victoriei dramaturgului Mimi Brănescu, după „Flori, filme, fete sau băieţi" şi „Dumnezeul de a doua zi". Este un spectacol în care îl veţi vedea pe Marcel Iureş cum nu l-aţi văzut niciodată. În personajul tatălui (Iureş), cu un fes care nu prea îi stă bine pe cap, un ilic prea mic şi cu bidonul de plastic plin cu vin, îl veţi recunoaşte cu siguranţă pe propriul bunic, tată, unchi, vecin. De la ţară sau de la oraş. Şi, cu siguranţă, veţi recunoaşte în Şerban Pavlu prietenul care a rămas la ţară, acel amestec de duioşie, siguranţă de sine şi violenţă ale alcoolicului de prin crâşmele de ţară sau barurile de oraş. De altfel, pe personaje recognoscibile, dar mai ales pe poveşti, pe simplitatea şi umorul lor mizează Mimi Brănescu în toate textele sale.

Robert (Gavril Pătru), un tânăr cu incerte calităţi de scriitor, se întoarce pentru câteva ore în satul natal. Scurta sa vizită neanunţată e un prilej pentru a-şi revedea tatăl şi pentru a o cunoaşte pe tânăra concubină (Gabriela Popescu) a tatălui. Întâmplător revede şi câţiva foşti: prieten, iubită, profesor. O vizită la crâşmă, o vizită în casa prietenului şi una în casa fostei iubite scot la iveală o sumă de eşecuri personale. Nimeni nu e fericit cu ceea ce e. Poate doar tatăl care îşi trăieşte bătrâneţile alături de o femeie mai tânără. Dar şi el e nemulţumit de relaţia (sau mai exact de non-relaţia) cu fiul său. Fosta iubită (Ada Simionică) a trecut printr-o căsătorie nefericită. Cea mai mare realizare a ei este felul în care a decorat camera de baie. Dom' profesor (Constantin Drăgănescu) şi fostul prieten au ajuns alcoolici. Soţia acestuia din urmă (Mihaela Sîrbu) este nevoită să îl suporte şi pe bărbat, şi pretenţiile propriilor părinţi. Marea realizare a lui Robert e publicarea unei cărţi pe banii lui. În plus, el e