Alte personaje, alte fapte vin să vorbească de Craiova anului 1914 şi să spună poveştile locului, dezvăluindu-ne o lume feerică, emanând un fermecător parfum de epocă.
Păşim în lumea minunată a Craiovei de odinioară având la braţ însemnările lui Marius Dobrin adunate în paginile volumului „În căutarea memoriei“. Pe străzile vechi ale Cetăţii Băniei întâlnim câteva trăsuri controlate de poliţai. Se urmărea, se pare, protecţia consumatorului de la acea vreme, căci „se stabilise ca nici o trăsură goală să nu refuze un client sau să ceară taxă majorată, nici o trăsură ocupată să nu renunţe la un client“, după cum aflăm din Fondul Primăriei oraşului Craiova, Serviciul Administrativ 63/1915.
Plătim şi noi doi lei, preţul unei călătorii, şi pornim la drum pe străzile oraşului. Câteva motociclete şi biciclete ne taie calea. După câteva minute, o maşină ne depăşeşte tacticos. Poate să fi fost maşina Durkopp 10 HP a lui Budişteanu. Nu era singurul proprietar din urbe al unui astfel de automobil. Piciulescu se mândrea cu o maşină Stoewer 12 HP, A. Klein cu un Berliet şi Jean Shrager cu un Stoewer.
Popasuri în timp
Oprim în faţa Teatrului Naţional vreme de câteva minute şi descoperim restaurantul Ospătăria Naţională, condusde St. Nicoleanu, elev al casei Iordache din Bucureşti, după cum ne informează autorul lucrării care ne călăuzeşte paşii în lumea Craiovei de altădată.
Plecând mai departe, ne atrag atenţie din vitrina Cofetăriei Matache Voinescu de pe strada Kogălniceanu, lângă Palatul Minerva, sortimentele de prăjituri franţuzeşti şi orientale, precum şi cozonacii moldoveneşti, care au adus celebritate acestui local.
Cu altă pagină dată, alegem locul în care am putea gusta o bere şi asculta muzica Regimentului 1 Dolj, în marele salon Basilescu, „unicul local familial, la care se servea bere Basilescu specială tip Pilsner (30 de bani
