Ai, la doar 16 ani, discernământul necesar pentru a vota? Cu siguranţă poţi să crezi că ai convingeri politice, la vârsta aia, dacă te interesează subiectul. Pe adolescenţii de la noi cred că nu îi interesează aşa ceva şi e de înţeles. Când te-ai născut în 1994 şi în jurul tău puterea a fost aşa cum a fost, lupta politică s-a desfăşurat aşa cum ştim, de ce să îţi pese de vot la fel de mult cum ţi-ar păsa de noul album al celor de la My Chemical Romance?

Alta e situaţia peste Prut. Nu pentru că tinerii de acolo ar avea alte preocupări decât cei de pe la noi. Adolescenţii sunt adolescenţi. Doar că votul lor poate produce o mutaţie majoră în viaţa politică. De aceea, în noul proiect de constituţie moldovenească, pe lângă introducerea limbii române ca limbă de stat, se află la loc de cinste introducerea votului de la 16 ani. Cei care au trasat acest proiect ştiu că tinerii vor să călătorească liberi în UE, nu să facă vizite cu şcoala la Moscova. Votul lor se va îndrepta, în mod categoric, către forţele liberale, care promit europenizarea Moldovei.

Voronin şi ai lui au fost votaţi, de fiecare dată, de pensionari care credeau că nu îşi vor mai primi banii dacă tătucul pleacă de la putere, de ţărani în vârstă care nu au auzit decât propaganda de la televiziunea şi radioul de stat, de populaţia rusofonă îndoctrinată. Pe urmă, Moldova are un deficit important în ce priveşte pătura de votanţi între 20 şi 40 de ani, să zicem. Foarte mulţi au plecat peste hotare, poate mai muţi decât de la noi, să muncească. Aceşti oameni, dedicaţi şi ei cauzei europene a Moldovei, nu pot vota, în proporţie de 90%, ceea ce înseamnă o pierdere electorală importantă pentru forţele liberale de la Chişinău, acum la putere, care trasează noua constituţie. Tinerii de 16 ani însă, de obicei au rămas acasă, să îşi termine şcoala. Poate că ei sunt cei ce vor băga Moldova în UE. Din aceste