În urmă cu un an, în contextul crizei financiare profunde, era uşor de prevăzut că dezastrele din economiile fostelor state comuniste puteau cauza probleme uriaşe pentru restul Europei. Băncile din Vest au împrumutat în mod neglijent în valută străină companii şi persoane afectate de criză, iar perspectiva unei crize valutare a fost înfricoşătoare. O combinaţie de guverne slabe şi alegători furioşi ar fi fost de rău augur, generând riscul ca proiectul ajutorării noilor membri din Est să ameninţe Uniunea Europeană (UE) în ansamblu, comentează publicaţia britanică The Economist, citată de Agerpres.

Cu un an în urmă, ţările ex-comuniste - Ungaria, Letonia, Ucraina şi altele - au fost privite drept cele mai mari probleme. Se prefigurau aici colapsuri bancare şi monetare. După un an, problemele lor par banale, nu oribile, potrivit publicaţiei menţionate.

Unul dintre motivele norocului relativ al ţărilor ex-comuniste este că ele nu sunt un bloc omogen, în care fiecare suferă în acelaşi mod. Ideea unei singure "regiuni ex-comuniste", numită Europa de Est, nu poate fi susţinută. Ce are prospera Slovenie, care este mai bogată decât Portugalia, în comun cu Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa? Ţări ca Ungaria au avut sisteme financiare mari, supra-îndatorate, zguduite de credite nechibzuite şi consumatori cheltuitori. Dar, în Republica Cehă, băncile au fost solide şi cu obiceiuri cumpătate. Puţine alte ţări au avut datorii imense care au făcut atât de instabilă Ungaria, sau un deficit de cont curent considerabil care a făcut Letonia atât de vulnerabilă. Slovenia şi Slovacia au fost protejate de speculatorii valutei prin faptul că sunt membre ale zonei euro. Polonia, de departe cea mai mare dintre noile state membre, se situează într-o categorie proprie: datorită guvernării bune bune şi norocului, a fost singura economie europeană care s-a lăudat cu