Responsabilităţile legate de proprieta­tea asupra monumentelor şi siturilor arheologice sunt aruncate de la o instituţie la alta. În haosul legislativ, nimeni nu mai înţelege cine ar trebui să se ocu­pe de cetăţile dacice, printre care şi Sar­mizegetusa Regia, capitala Daciei. Cine e proprietarul şi cine ar trebui să răs­pun­dă de acestea?! Întrebări grele, fără răspuns.

În încercarea disperată de a salva ce a mai rămas din istoria glori­oa­să a strămoşilor şi din patrimoniul UNESCO, pentru că cetăţile fac parte din acesta, senatorul Adrian Păunescu a ini­ţiat în urmă cu câţiva ani un proiect de lege. Deşi a trecut de Senat în 2008, el este blocat de atunci la Camera Deputa­ţilor. Şi încă zace acolo. Între timp, căutătorii de comori, turiştii, vracii, yoghinii şi alţii îşi bat joc de locurile din care a început povestea românilor.

Nimeni nu ştie astăzi cine este proprietarul de drept al cetăţilor. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se ocupă de tot ceea ce în­seamnă natură, dar, dacă se întâmplă să cadă un copac, atunci intervine Direcţia Silvică Deva. Ministerul Culturii nu dă bani, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Roma­ne face doar cercetare, Primăria Orăşti­oara de Sus deţine în zonă nişte terenuri. Şi nişte persoane fizice sunt proprietare de pământuri în zona cetăţii Blidaru şi parţial şi la Costeşti.

Consiliul Judeţean Hunedoara trebuie să întocmească anual, dar şi o dată la cinci ani programe de ges­tiune a monumentelor istorice. Deocamdată, CJ Hunedoara a reparat drumul spre Sarmizegetusa Regia, dar deja un kilome­tru din cei 18 este aproape impracticabil. În cinci ani, reprezentanţii acestor in­sti­tuţii s-au întâlnit de vreo patruzeci de ori ca să găsească soluţii pentru monumen­tele UNESCO. Fără nici un rezultat, desi­gur.

Doi parlamentari de Hunedoara au iniţiat de-a lungul anilor trei proiecte de le