Cercetarea oferă astfel un posibil răspuns la întrebarea ce s-ar întâmpla dacă în viitor capetele oamenilor ar fi mai mici. Asemenea calculatoarelor de dimensiuni reduse care au din ce în ce mai multe funcţii performante, oamenii ar fi mai inteligenţi, chiar dacă ar avea capetele mai mici, scrie Dialy Mail.

Craniul analizat de cercetătorii francezi a fost găsit în 1868 în peşterile Dordogne din Franţa şi a fost numit Cro-Magnum 1. Fosila şi un mulaj al endocraniului acesteia vor fi prezentate la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington. Studierea mulajului va permite analizarea schimbărilor formei creierului lui Homo sapiens de-a lungul evoluţiei sale.

Până în prezent, craniul Cro-Magnon 1 a fost atât de bine conservat încât a fost analizată numai suprafaţa osoasă externă pentru a nu distruge relicva. Interiorul craniului a fost scanat recent la spitalul Quinze-Vingts din Paris. Astfel, cercetătorul Antoine Balzeau de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris a realizat o imagine 3D a endocraniului, pe baza căreia a fost confecţionat un mulaj.

Evaluarea iniţială a craniului Cro Magnum 1 a confirmat teoria specialiştilor potrivit căreia creierul uman s-a micşorat faţă de acum 300.000 de ani, inversând tendinţa anterioară de creştere a creierului începând din paleolitic. Totuşi, cerebelul, structura creierului legată de funcţiile de vorbire şi de concentrare, ocupă în prezent o proporţie mai mare din cap decât în momentul Cro-Magnum 1. "Acest lucru sugerează că unele părţi ale creierului sunt mai comprimabile decât altele", a explicat Balzeau.

Câteva teorii au încercat să explice misterul micşorării creierului uman în timp. O teorie susţine că în perioadă paleolitică oamenii trebuia să aibă capul mai mare pentru a putea supravieţui, deoarece realizau numeroase activităţi în aer liber, iar rezistenţa la frig era vitală.