Doar 1,6% din gospodăriile româneşti au fost racordate anul trecut la sistemul de canalizare şi doar 0,6 la cel de epurare a apelor uzate
Doar jumătate din locuitorii echivalenţi ai României sunt racordaţi la sisteme de canalizare. La sistemele de epurare a apelor uzate, gradul de racordare este şi mai mic: puţin peste 40%, potrivit unei statistici prezentate azi de Administraţia Naţională „Apele Române“.
Anul trecut, doar 1,6% dintre gospodăriile româneşti au fost conectate la reţelele de canalizare şi doar 0,6%, la sisteme centralizate de epurare a apelor.
Dacă în oraşele mari şi mijlocii, gradul de racordare la canalizare este de aproximativ 78%, iar la epurare, de 65%, în mediul rural, situaţia este la pământ: 9% din locuitorii echivalenţi sunt racordaţi la canalizare şi doar 5%, la sistemele de epurare a apelor uzate.
În momentul acesta însă, niciun oraş din România nu are staţii de epurare conforme cu normele europene, iar aglomerările urbane fără staţie de epurare constituie cea mai mare problemă de poluare a apelor de suprafaţă.
Judeţele Arad, Brăila, Neamţ, Sibiu au grad mare de racordare la canalizare, pe când judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman sau Caraş-Severin au grade mult mai mici. În ceea ce priveşte epurarea, judeţele Arad, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Cjuj, Neamţ, Sibiu sau Timiş stau destul de bine, pe când Brăila, Caraş-Severin, Galaţi, Mehedinţi sau Tulcea au un grad de racordare foarte mic.
La capitolul reţelelor de alimentare cu apă potabilă, în judeţe precum Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu sau Teleorman, peste 70% din locuitori nu au acces la un sistem centralizat de alimentare cu apă.