Un caz fericit este cel al Poloniei. Acesta a fost singurul stat european care se poate mândri cu o creştere economică (s1,7%) în 2009. Autorităţile poloneze se laudă cu modul în care au gestionat criza şi au reuşit să devină "cel mai bun elev" din Europa. Cu 38 de milioane de locuitori, Polonia are o piaţă internă vastă. Mai puţin deschisă decât vecinii ei, mai puţin dependentă de exporturi, cu o economie diversificată, această ţară nu a fost atât de afectată de scăderea comerţului mondial.

Decizii radicale

Reducerea cheltuielilor bugetare şi micşorarea deficitelor publice, creşteri de taxe şi impozite sau mărirea vârstei de pensionare reprezintă doar câteva dintre măsurile luate de guvernele europene în lupta cu criza. Statele bogate au optat pentru pomparea de fonduri de stat în economie şi pentru facilităţi sau reduceri de taxe pentru cetăţeni şi companii. Alte guverne vor să-şi mărească încasările fiscale, începând cu cele care sunt plătite de persoanele fizice. Cea mai spectaculoasă măsură a fost luată de Franţa şi Marea Britanie. Acestea au recurs la impozitarea bonusurilor cu 50% din remuneraţiile variabile mai mari de 27.500 de lire, în cazul Mării Britanii,.

Grecia, pe marginea prăpastiei

Unul dintre cazurile în care se poate spune că autorităţile au fost învinse de criză este cel al Greciei, care se confruntă cu deficite record, lupte de stradă şi greve la nivel naţional. Spectrul falimentului bântuie statul elen, care aşteaptă ajutor din partea Uniunii Europene. Guvernul a anunţat o reducere suplimentară a deficitului bugetar cu 4,8 miliarde euro, în urma presiunilor Uniunii Europene şi investitorilor de a lua noi măsuri de austeritate. Acstea vor include majorarea accizelor la tutun şi alcool şi a altor taxe, precum şi reducerea suplimentară a cheltuielilor cu personalul bugetar, ce va viza în special sporurile angajaţilor public