Lecţia se adreseză Greciei, Spaniei, Italiei şi Portugaliei, noii corigenţi ai economiei europene. The Economist recunoaşte că în urmă cu un an a considerat că problemele Europei de Est, legate de guvernele slabe şi de alegătorii furioşi, pot fi suficient de mari încât să pună sub semnul întrebării chiar şi existenţa Uniunii Europene. Acum, însă, problemele par să fi fost în mare depăşite. Revista britanică vorbeşte despre soliditatea băncilor din Cehia, despre “buna guvernare şi norocul” care au făcut ca Polonia să fie singura ţară din UE care a înregistrat creştere economică în 2009, despre reformele din Ungaria. The Economist recunoaşte că un rol important l-au avut şi Banca Centrală Europeană, FMI şi BERD, în stabilitatea financiară a ţărilor din Estul Europei.

În articolele publicat în numărul de săptămâna aceasta, jurnaliştii britanici scriu despre reformele din ţările est-europene, mai puţin din una: România. Îi înţeleg, la urma urmelor, în România încă nu au fost implementate măsurile impuse de criză. De-abia acum se încearcă scăderea cheltuielilor bugetare, iar alegerile din decembrie au avut un rol important în amânarea măsurilor dureroase.

Un fragment din articol se potriveşte însă, şi pentru ţara noastră, chiar dacă nu este nominalizată. Cel în care se vorbeşte despre rezistenţa populaţiei est-europene la sărăcia provocată de criză. În comparaţie cu grecii, care ies în stradă pentru gerutăţi mai mici decât cele suferite de est-europeni, putem spune cu siguranţă că românii sunt nişte stoici. Momentan. Ce va urma, vom vedea.

Lecţia se adreseză Greciei, Spaniei, Italiei şi Portugaliei, noii corigenţi ai economiei europene. The Economist recunoaşte că în urmă cu un an a considerat că problemele Europei de Est, legate de guvernele slabe şi de alegătorii furioşi, pot fi suficient de mari încât să pună sub semnul întrebării chiar şi existenţa