Instituţia care a funcţionat neîncetat 142 de ani este la un pas să-şi înceteze activitatea Problemele financiare au început după ce Registrul Comerţului a trecut de la camerele de comerţ la Ministerul Justiţiei şi s-au acutizat din cauza crizei.
Nu doar firmele dau faliment, ci şi instituţiile care ar trebui să stimuleze mediul de afaceri. Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Botoşani (CCIA) trece prin cele mai negre zile de la înfiinţarea sa, în anul 1868.
Instituţia, care a rezistat aproape un secol şi jumătate, a rămas doar cu numele şi cu şapte salariaţi, plătiţi mai prost decât un şomer. „Am plecat de la Camera de Comerţ pentru că ultimul salariu a fost de 268 de lei. Cu aceşti bani nu cred că cineva cu studii superioare acceptă să muncească“, spune Anda N., o fostă salariată a CCIA. Pentru a salva instituţia, conducerea Camerei a redus programul de lucru la două ore pe zi şi a schimbat contractele de muncă în convenţii civile.
Fără surse de venit
Declinul Camerei de Comerţ a început după ce Registrul Comerţului a fost transferat la Ministerul Justiţiei, iar CCIA a pierdut cea mai importantă sursă de venit. Camera încasa în medie circa 500.000 de lei pe an.
Camerele de comerţ au rămas să se autofinanţeze din comisioanele luate firmelor pentru consultanţa oferită, din organizarea târgurilor şi din cotizaţiile membrilor.
Pe fondul crizei din ultimul an, mai bine de jumătate din firmele membre s-au retras din Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, în prezent fiind 60 de membri care plătesc anual o cotizaţie de 800 de lei. Pe an se adună un buget de 48.000 de lei, aceştia fiind şi singurii bani cu care se acoperă fondul de salarii şi plata utilităţilor la sediu.
A cerut închiderea Camerei
Ultimul târg organizat a fost anul trecut, dar puţine firme au particip
