D.COMAN- „înghiţit” şi el de mediocritatea majorităţii, riscă să îşi compromită viitorul la echipa naţională. Fără vlagă, absent parcă de pe teren, Coman e departe de a justifica încrederea şi resursele financiare investite în el.

STANCU- mai binişor decât la debut, poate obţine notă de trecere măcar prin prisma faptului că nu a greşit la fel de mult ca şi colegii de compartiment. Pe de altă parte nici realizările sale nu au fost demne de semnalat.

NUNO DIOGO- din nefericire, şi cu riscul de a ne repeta, zona centrală a echipei lasă mult de dorit. În mandatul lui Răzvan echipa primea greu de tot gol, acum în poarta lui Coman înscrie oricine, Mulisa fiind ultimul exemplu. Nuno nu mai prezintă siguranţa de la începutul campionatului, înlocuirea sa impunându-se tot mai mult. A fost prezent în careul advers la fazele fixe, în repriza a doua chiar a trimis o dată balonul în bară.

NAE CONSTANTIN- în contratimp cu colegii, a facilitat înscrierea golurilor din zona pe care teoretic ar fi trebuit să o apere. În favoarea sa sunt două faze în care prin intervenţiile sale,şi-a salvat echipa de la gol.

EZEQUIAS- departe de jucătorul dorit de primele echipe ale campionatului nostru, după evoluţiile din toamnă. Evoluţia sa de acum lasă mult de dorit, infatuarea arătată în ultimul timp putând fi una din cauzele regresului său. La Piatra a fost în contratimp cu colegii săi, ambele goluri ale gazdelor fiind marcate pe ieşirile sale întârziate.

VOICU- muncă şi iar muncă. Nu a strălucit şi chiar dacă a evoluat pe un alt post, Ionuţ fiind un fundaş prin excelenţă, măcar a avut bunul simţ să dea totul pe teren şi să îndeplinească măcar partitura tactică trasată.

ILYEŞ- mână moartă la mijlocul tere-nului. Marcaj larg plus că a fost depăşit mult prea uşor pe fază defensivă, aport inexistent în atac. Cu atât mai mult, sau poate tocmai de aceea, a mai făcut