Este vorba de înscrisuri pe piele de viţel avortat, bătrâne de sute de ani şi inestimabile ca valoare.Cercetătorii le păstrează în condiţii speciale de temperatură şi umiditate şi au grijă zilnic de conservarea lor, monitorizându-le starea cu hidrometre.
Înscrisurile, unicate în ţară, fac parte din colecţia academicianului năsăudean Iulian Marţian şi reprezintă acte de proprietate ale regilor Ungariei către nobilii din Transilvania, diplome de înnobilare, documente legate de activitatea domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei. „Peste aceste documente au trecut războaie, revoluţii şi ele încă rezistă. S-au păstrat la noi în copii întrucât originalele au fost distruse. Oricum, valoarea lor este inestimabilă. Iulian Marţian a colindat târgurile transilvănene şi a cumpărat multe documente, vechi de sute de ani. Cel mai vechi din colecţie datează din anul 1000, din perioada creştinării ungurilor, însă cel mai preţios este cel prin care Bistriţa devine, timp de două luni, în iulie şi august 1849, capitala Transilvaniei", declară directorul arhivelor bistriţene, Ioan Mureşan. El mai spune că documentul prin care Bistriţa devine centrul Transilvaniei în secolul al XIX-lea este un act de numire a lui Ludovic Wolgemuth în funcţia de guvernatorul civil şi militar al Transilvaniei, cu scopul de a înăbuşi revoluţia maghiară din 1849. Înscrisul a fost redactat de cancelaria împăratului de la Viena în limba germană.
Un document a fost estimat între 150.000 şi 160.000 de dolari
3200 de documente din această colecţie au fost incluse în patrimoniul cultural naţional. Drept urmare, oricare document din cele 3200 nu este estimat la valori mai mici de 150.000-160.000 de dolari. Acestea datează din secolele XVI-XIX. Arhivistul Adrian Onofreiu spune că înscrisurile sunt ţinute în încăperi unde temperatura nu depăşeşte 20 de grade Celsius, iar umiditatea variază î
