Designerii autohtoni Cătălin Botezatu şi Alexandru Ciucu semnează „colecţii haute couture“, chiar dacă titulatura nu a fost acordată, niciodată, vreunui român. Botezatu şi Ciucu nu ţin cont de reguli. Doina Levintza şi criticii Ovidiu Buta şi Alin Gălăţescu spun că în modă nu este loc de opţiuni personale.

„Fiecare cu adevărul lui" ar suna sintagma după care unii designeri români cu vechime, precum Cătălin Botezatu, dar şi novici în domeniul modei, ca Alexandru Ciucu, îşi promovează colecţiile drept haute couture. „Ego Escape" a fost colecţia de costume „haute couture pentru bărbaţi", lansată în februarie şi semnată de Ciucu, iar „Return to Ra" s-a numit linia dedicată femeilor, a lui Botezatu.

În tot acest timp, în fiecare an la Paris, pot fi văzute colecţii haute couture semnate de casele de modă Chanel, Dior şi Givenchy, care formează trenduri şi revoluţionează arta vestimentaţiei. Spre deosebire de numele autohtone, casele de modă internaţionale şi-au câştigat dreptul de a crea haute couture. Designerii români, în schimb, folosesc acest termen după bunul plac, ca instrument de promovare.

„Haute culture"

Termenii „couture" (a coase - n.r.) şi „haute" (cu sensul de înaltă croitorie - n.r.) reprezintă conceptul impus de Chambre Syndicale de la Haute Couture Parisienne (Camera sindicală a haute couture-ului parizian - n.r.), începând cu 1868. Haute couture înseamnă

inaccesibil maselor, exclusivism, unicat. Termenul haute-couture este protejat prin lege, ca o specie pe cale de dispariţie, şi nu se asociază oricărui designer.

„Nu oricine are dreptul să creeze haute couture. Nu oricine are dreptul să susţină că face haute couture", spune Doina Levintza. Despre această lume, doamna modei româneşti menţionează că este una exclusivistă, începând cu cei care produc, până la cei care consumă. „Pentru a putea avea menţ