Abaterile de parcurs nu afectează, în niciun mod, coerenţa arhitecturii. Ţinta rămâne aceeaşi: aliaţii se pot schimba, însă identitatea inamicului este predeterminată ideologic. Alianţele oximoronice pot deconcerta, în măsura în care spiritul democratic nu are acces la această maşinărie infernală a tiraniei moderne. Acordul din 23 august 1939 este un caz paradigmatic. Religiile politice pot construi un teren comun al fanatismului şi expansiunii teritoriale. În cele din urmă, însă, genomul ideologic nu poate fi extirpat şi războiul ce urmează este parte din naraţiunea intelectuală în care se instalează Hitler şi Stalin, deopotrivă.

Din această perspectivă care mizează pe fuziunea dintre istoria politică şi excursul de arheologie intelectuală, profilul lui Adam B. Ulam este exemplar. „Sovietologia“ este gândită astfel încât să aproximeze unicitatea unui sistem, permiţând, în acelaşi timp, minţii occidentale să întrevadă mecanismul ce se află la baza unui edificiu a cărui vocaţie originară este misionarismul ideologic.

Apărută în 1965 în prima ediţie, The Bolsheviks. The Intellectual and Political History of the Historical Triumph of Communism in Russia, carte tradusă astăzi în limba română, are atributele unei contribuţii canonice. Prin metodă şi interogaţiile pe care le avansează, cercetarea monumentală a lui Adam B. Ulam este o poartă de acces către spaţiul mentalitar al comunismului românesc însuşi.

În definitiv, şi aici cartea lui Adam B. Ulam este lipsită de ambiguitate, bolşevismul este parte din marele curent al reflecţiei şi practicii revoluţionare. În ceea ce are mai profund, anume tentaţia luciferică a modificării fibrei umane prin recursul la excludere şi violenţă, comunismul rus este moştenitorul unei tradiţii în centrul căreia se află anul 1789. Oricât de iconoclastă ideologic ar putea apărea în ochii unor zeloţi ai cultului Revoluţiei