Ceasornicarul a pus pentru prima dată mâna pe un ceas la 14 ani. De atunci, nu se mai desparte de aceste obiecte, despre care spune că le „citeşte" după fiecare sunet pe care îl scot.

Mihai Cuc este ceasornicar de peste 20 de ani. Practic, a crescut alături de ceasuri. „Tatăl meu era ceasornicar, aşa că de când mă ştiu am fost înconjurat de ceasuri, de care m-am îndrăgostit extrem de repede", mărturiseşte bărbatul.; care spune că, încă din copilărie, a ştiut că va călca pe urmele tatălui său.

Primul ceas l-a reparat la 14 ani. „Era un ceas de masă, «Victoria Arad», pe care îl aveam de mult. Acesta a fost primul pe care am învăţat modul în care se demontează ceasurile, defecţiunile pe care le au şi cum pot fi reparate", îşi aminteşte Mihai Cuc. După doar o săptămână, a trecut la un alt nivel - muncă de ucenicie la reparatul unui ceas de mână.

Odată ajuns la şcoala profesională de ceasornicărie de la Arad, puştiul, care pe acea vreme abia deprindea repararea ceasurilor, şi-a început o mini-afacere: câştiga bani reparând ceasurile pe care le primea de la colegi. „Imediat după ce am terminat studiile, m-a luat tata pe lângă el şi am început să lucrăm cot la cot în ceasornicăria pe care şi-o deschisese", povesteşte Mihai Cuc.

Are clienţi de peste 20 de ani

În scurt timp, a început să fie apreciat de cei mai mulţi dintre cei care treceau pragul ceasornicăriei, o parte dintre aceştea devenind clienţi fideli tocmai datorită micuţului ceasornicar. „Îmi amintesc că prin 1986, când lucram împreună cu tata, oamenii stăteau la coadă ca să le reparăm ceasurile. Spre bucuria mea, mulţi dintre cei care treceau pe vremea respectivă pragul ceasornicăriei mi-au devenit clienţi chiar şi acum", mărturiseşte ceasornicarul, care după doar trei ani de muncă alături de tatăl său şi-a deschis propria ceasornicărie. "De-a lungul timpului mi-