E unul dintre fondatorii Academiei Caţavencu, dar s-a ţinut departe de recentul conflict de acolo. Liviu Mihaiu explică de ce "s-au rupt" de fapt caţavencii, în ce relaţii e cu mogulul Vântu şi ce are de gând cu "Între Bine şi Rău", emisiunea pe care a reluat-o la TVR.
● Jurnalul Naţional: Caţavencu s-a rupt în două. Cenzura, presiunile editoriale şi reducerile salariale sunt de vină sau orgoliile şi neînţelegerile dintre colegi?
● Liviu Mihaiu: Caţavencu este pentru mine un subiect mult prea sensibil ca să îl întind pe pereţii presei. Este un copil al meu şi al unor colegi născut în februarie '90, care acum s-a dus în treaba altuia. Însă sunt nişte duhuri acolo care au stârnit plecări în câteva valuri succesive, puţin gălăgioase. Eu am plecat în urmă cu un an şi ceva.
● Când aţi fost numit Guvernator al Deltei...
● Caţavencu era un ziar rău. Din păcate răutatea contaminează, dacă nu porţi costumul pe tine. Am hotărât să-mi public jurnalul de guvernator în Caţavencu. Era o chestie inedită în presa română. Un jurnalist dinlăuntrul puterii raportează săptămânal. Mi-a fost scos noaptea din paginile săptămânalului la care scriam de 19 ani. Atunci m-am decis să plec. Am încercat să-l public la Evenimentul Zilei. Nici acolo nu am reuşit. Şi probabil că dacă încercam şi la Jurnalul Naţional, nici aici nu reuşeam. Şi ştiţi de ce? Pentru că şi gazetarii români sunt români de prea multă vreme: de 2000 de ani! Dacă l-aş da în străinătate, în mod sigur va avea succes! Acum înţeleg ce căuta Caragiale la Berlin...
● Ce explicaţie v-au dat?
● Mi s-a oferit o lecţie de oportunitate şi înaltă ţinută morală ca pretext: eu eram atunci funcţionar public şi că asta e incompatibil cu publicarea unui text din partea mea, ceea ce mi s-a părut o explicaţie insuficientă, ca să folosesc un eufemism, pentru că era doar o minciun