Aţi spus că obiectivul principal este revizuirea Constituţiei, dar aceasta ar trebui să fie doar o parte din modernizarea statului.

Constituţia e doar o parte, dar e fundamentală, pentru că poţi schimba multe legi şi ne uităm la legile care sunt acum în discuţie în parlament – Codurile de procedură, Legea pensiilor, a educaţiei etc. –, care pot rămâne nefuncţionale, dacă nu faci o reaşezare corectă a puterilor în stat. S-a văzut în ultimii 5 ani că acesta a fost testul major.

Ce înseamnă reaşezarea corectă a puterilor în stat, prin prisma preşedintelui?

În primul rând, trebuie eliminate ambiguităţile din Constituţie. Asta a dus la două fapte care n-ar trebui să aibă loc în democraţie: să ai Curtea Constituţională ca arbitru, care, de multe ori, dă decizii politice. Pe de altă parte, au fost situaţii când instituţiile au intrat în conflict şi s-au blocat anumite procese în societate. Or, asta trebuie clarificat în Constituţie. Dau un singur exemplu. Dacă în Constituţia din 2003 ar fi fost prevăzut clar: în cazul în care parlamentul decide să-l suspende pe preşedinte şi oamenii îl repun în funcţie, ceea ce s-a întâmplat în 2007, atunci parlamentul se dizolvă de drept, alta ar fi fost majoritatea parlamentară.

Este şi posibilitatea ca preşedintele să-l demită pe premier. Îşi doreşte preşedintele aşa ceva?

Nu cred, pentru că deja ajungi într-un regim prezidenţial. Aici rolurile sunt împărţite cu parlamentul şi ăsta e unul dintre lucrurile care dau caracterul de republică semiprezidenţială. Opţiunea preşedintelui e în continuare pentru republică semiprezidenţială.

Preşedintele a spus că unicameralul este o chestiune de nenegociat, aşa cum celelalte partide susţin bicameralul, cu diverse nuanţe şi cu diverse formule, dar tot poziţie de nenegociat. Se ajunge la blocaj?

N-am auzit nuanţa asta la niciun partid, din fericire, şi anume că