Până la 2 mai, zeci de filme experimentale din avangarda cinematografiei americane vor fi proiectate la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti. „Unseen Cinema: Early American Avant-Garde Film 1893-1941“ se nu-mără printre cele mai ambiţioase proiecte de restaurare a unei mostre din preistoria cinematografiei.
Peste 160 de filme, imprimate pe pelicule de 16 şi 35 mm, de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului XX, reconstruiesc începuturile uneia dintre cele mai puternice industrii ale acestui moment.
Până la 2 mai, în Auditoriul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) vor fi proiectate pelicule experimentale, urmând conceptul iniţial al retrospectivei gândite de Anthology Film Archives. Proiectul, a cărui miză este o revizitare a primelor impulsuri creative înregistrate pe peliculă de unii dintre primii regizori americani, este curatoriat de Oana Tănase. Timp de şapte săptămâni, în fiecare zi - mai puţin luni şi marţi, când muzeul este închis -, amatorii de experimente alb-negru, realizate fie de artişti ai avangardelor, fie de viitori regizori de Hollywood sau de personaje acum anonime, pot merge la MNAC pentru a-şi lua cine-dozele.
Filmele prezentate publicului provin din complicata reţea a colecţiilor. Anthology Film Archives colaborează cu 60 dintre cele mai active nuclee de arhive cinematografice, Museum of Modern Art şi Library of Congress fiind doar câteva exemple.
Unele dintre cele mai perisabile suporturi, peliculele au avut parte de restaurări intensive până să reintre, în format digital, în circuitul cinematografelor şi muzeelor, la o scară pe care autorii filmelor nici nu şi-ar fi putut-o imagina. Scurtmetrajele sunt organizate în şapte categorii, fiecare corespunzând unei etape din evoluţia cinematografiei americane.
Ocolul cinematografiei în şapte săptămâni
Intervalu
