� *188 ani de la prima sărbătorire a ZILEI POLIŢIEI ROM�NE* � Balzac spunea:"Guvernele sunt trecătoare, societăţile se schimbă, poliţia răm�ne."

Începînd cu anul 2002, ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE se serbează din momentul 1822, an în care, la 25 martie, de Buna Vestire, domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica a înmînat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu, STEAGUL AGIEI care a fost PRIMUL DRAPEL AL POLIŢIEI ROMÂNE şi pe care era pictat chipul Maicii Domnului şi al îngerului aducător al "Bunei Vestiri". Practic, spun istoricii, înmînarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, legalizează funcţionarea Instituţiei Poliţiei Române. Sub acest drapel-simbol, la jumătatea secolului XIX, în Moldova, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, s-au lărgit atribuţiile poliţiei, acestea fiind cuprinse într-o "Condică Poliţienească", prin care se organiza poliţia urbană şi rurală. Un semn clar de evoluţie spre modernitate l-a dat aplicarea Regulamentului Organic din 1831, prima lege care prevedea organizarea poliţiei române, înţeleasă ca instituţie specializată. În tîrguri funcţionau comisari, sub controlul direct al ispravnicilor de ţinut. Poliţia judeţului era condusă de un poliţmaistru. Instrucţiunile, emise în 8 iunie 1835, statorniceau, între îndatoririle poliţiei: "buna linişte a tîrgului sau oraşului" şi "pentru sigurpsirea a oricare primejdii prin oraş (...) dezrădăcinarea răilor tîlhari, spărgători de dughene, jefuitori, pungaşi, gazde de tîlhari şi alţi asemenea, precum şi măsuri de poliţie edilitară, sanitară şi a moravurilor". "Anaforaua" din 31 decembrie 1841 rînduia comisari cu leafă la tîrgurile împărţite în "patru clasuri" .

Organizarea deosebită a poliţiei din Moldova a fost însă dată de "Aşezămîntul poliţienesc", întărit prin Ofise domneşti la 9 iunie 1850. În primul capitol erau stabilite atribuţiile poliţiei, din care menţionăm: "apărarea chiturilor publice şi p