Raportul bi­anual al Comi­siei Europe­ne în legătură cu progresele României în justi­ţie, făcut public ieri la Bruxelles, pune din nou în lumină nerealizările Bucu­reştiu­lui. Oficialii CE consideră că „ultima perioadă electorală a dus la amânarea dezbaterilor parlamentare privind proiectele de Coduri de Procedură Civilă şi Penală, adoptarea acestora reprezentând următoarea etapă vitală în procesul de reformă". De dimensiuni foarte mici (7 pagini) şi neconţinând nici un fel de anexe tehnice, raportul este unul pur informativ şi nu face nici un fel de recomandări, acestea fiind întotdeauna formulate în concluziile raportului din vară. În vreme ce constată încă din start stagnarea refor­melor din justiţie, raportul lau­dă insistent activitatea DNA şi pe cea a Agenţiei Naţionale de Inte­gritate, ale căror rezultate „au fost consolidate şi extinse". Întrebat cum explică această contradicţie - absenţa progresului, dar bune rezultate ale celor două agenţii destinate combate­rii corupţiei -, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că acolo unde se subliniază absenţa pro­greselor se are în vedere ac­ti­vitatea tribunalelor, care „nu au condamnat din vara anului 2009 încoace nici un

înalt funcţionar".

„Ar trebui ca arestările şi inculpările să fie urmate de condamnări", a spus Mark Gray. „Sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazu­rile de corupţie la nivel înalt, în an­samblu, par în conti­nua­re prea uşoare, ca în cazurile prece­dente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancţiunile sunt suspendate", continuă criticile CE la adresa instanţelor de judecată. De asemenea, raportul atrage atenţia asupra blocajului instituit de sesizările de neconstituţionalitate în cazul derulării unui proces. „În toate cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de nivel înalt s-au