Poveştile cu statornicia faţă de locul de muncă încep să devină istorie pe o piaţă a muncii caracterizată de o creştere constantă a şomajului. Tot mai mulţi români „îşi iau inima în dinţi“ şi caută oportunităţi de muncă în afara localităţilor de domiciliu. Dacă mobilitatea populaţiei este un stimulent al dezvoltării economice, cum rămâne însă cu politicile de locuire din România, care nu stimulează în niciun fel chiria? Într-un studiu realizat r

Poveştile cu statornicia faţă de locul de muncă încep să devină istorie pe o piaţă a muncii caracterizată de o creştere constantă a şomajului. Tot mai mulţi români „îşi iau inima în dinţi“ şi caută oportunităţi de muncă în afara localităţilor de domiciliu. Dacă mobilitatea populaţiei este un stimulent al dezvoltării economice, cum rămâne însă cu politicile de locuire din România, care nu stimulează în niciun fel chiria?

Într-un studiu realizat recent de Q-Team România în cele mai mari 12 oraşe din ţară, pe un eşantion reprezentativ de 1.205 subiecţi, se arată că 5,5% dintre cei care deţin un imobil sunt dispuşi să îl vândă pentru a se muta într-unul mai ieftin, în altă localitate. Dintr-un bazin total studiat de 3,5 milioane locuitori cu vârsta de peste 18 ani, 70% deţin propria locuinţă.

„Odată cu criza, disponibilitatea oamenilor fără serviciu de a se muta în alt oraş creşte spre mobilitate. Această caracteristică este mai accentuată la persoanele care nu au job de mai multe luni şi care sunt dispuse din acest motiv să facă unele compromisuri ca să-şi găsească un serviciu“, a declarat pentru capital.ro Eduard Ezeanu, career coach în cadrul Career Experts.

Potrivit acestuia, disponibilitatea e crescută la cei care, prin natura job-ului, călătoresc foarte mult, cum sunt oamenii din vânzări sau din resurse umane. Mai puţin se manifestă la cei din domeniul IT, spre exemplu, deoarece aceşti