Cina cea de Taina, ultima masa a lui Iisus Cristos alaturi de discipolii sai, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictura, din ce în ce mai copioasa de-a lungul secolelor, artistii desenand farfurii si cantitati de alimente din ce în ce mai mari.

Brian Wansink, profesor de marketing si de economie aplicata la Universitatea Cornell din New York (SUA), si fratele sau, Craig Wansink, profesor de stiinte religioase în Virginia si, totodata, preot prezbiterian, au analizat 52 dintre cele mai cunoscute lucrari care au ca subiect "Cina cea de Taina", realizate între anii 1000 si 2000. Cu ajutorul unei tehnologii computerizate, ei au ajuns la concluzia ca, de la un secol la altul, de-a lungul unui mileniu, marimea farfuriilor asezate în fata lui Iisus si a discipolilor sai, raportata la marimea medie a capetelor personajelor pictate, a crescut cu pana la 65,5%. Marimea felului principal de mancare prezentat în tablou a crescut cu 69,2%, iar marimea bucatii de paine din pictura a crescut cu 23,1%. Atunci cand starea de conservare a picturilor le-a permis specialistilor sa vada în ce consta felul de mancare principal, ei au putut sa vada ca era vorba despre peste fript sau anghila (18%), friptura de miel (14%) sau friptura de porc (7%). Portiile mai mari de alimente asezate în farfurii mai mari îi stimuleaza pe oamenii sa manance mai mult, au afirmat cercetatorii americani. In opinia lui Brian Wansink, acest fenomen reflecta succesul agriculturii de-a lungul ultimelor zece secole, în timpul carora omenirea a cunoscut "o crestere enorma a productiei, a distributiei, a securitatii alimentare, a cantitatii si a posibilitatii de a-si procura hrana".

Cina cea de Taina, ultima masa a lui Iisus Cristos alaturi de discipolii sai, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictura, din ce în ce mai copioasa de-a lungul secolelor, artistii desenand