La trei ani de la aderarea la UE, România şi Bulgaria încă mai au "multe de făcut" şi nu au reuşit să pronunţe nicio condamnare în cazuri de corupţie la nivel înalt, în timp ce cazurile obişnuite de corupţie continuă să fie sancţionate prin sentinţe prea uşoare, au menţionat rapoartele CE. Constatarea, scrie EUobserver, ridică problema utilităţii sistemului de monitorizare al Comisiei, din moment ce criticile sistematice par să fi avut un impact redus asupra Sofiei şi Bucureştiului.

În ciuda faptului că noul guvern de la Sofia a adoptat unele recomandări făcute de Bruxelles, Comisia este încă prudentă cu laudele şi a accentuat necesitatea mai multor rezultate concrete. În România, pe de altă parte, politicienii nu prea au fost interesaţi de reforme în a doua jumătate a anului trecut, fiind ocupaţi cu campania pentru alegerile prezidenţiale, scrie EUobserver.

"Comisia Europeană le cere autorităţilor din Bulgaria şi România să-şi intensifice eforturile în special în ceea ce priveşte finalizarea arestărilor şi punerilor sub acuzare prin condamnări definitive", a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene la prezentarea rapoartelor interimare.

Atât România, cât şi Bulgaria au fost de acord în 2007, când au aderat la UE, să fie supuse unui sistem de monitorizare fără precedent din partea Comisiei Europene destinat eradicării corupţiei şi a reţelelor de crimă organizată. Totuşi, după aderare, pârghiile Comisiei pentru obţinerea de progrese au devenit ineficiente.

Iniţial stabilit pentru o perioadă maximă de trei ani, Mecanismul a fost extins anul trecut pe o perioadă nedefinită, în ciuda lobby-ului făcut de ambele capitale pentru a fi pusă la punct o strategie de scoatere de sub monitorizare.

Mark Gray a apărat marţi sistemul de monitorizare spunând că a fost "un instrument valoros în menţinerea procesului de reformă" şi a e