Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus Cristos alături de discipolii săi, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictură, din ce în ce mai copioasă de-a lungul secolelor. Potrivit unui studiu al unor cercetatori americani, artiştii au început de fapt să deseneze farfurii şi cantităţi de alimente din ce în ce mai mari.

Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus Cristos alături de discipolii săi, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictură, din ce în ce mai copioasă de-a lungul secolelor.

Potrivit unui studiu al unor cercetatori americani, artiştii au început de fapt să deseneze farfurii şi cantităţi de alimente din ce în ce mai mari.

Brian Wansink, profesor de marketing şi de economie aplicată la Universitatea Cornell din New York, a analizat 52 dintre cele mai cunoscute lucrări care au ca subiect "Cina cea de Taină", realizate între anii 1000 şi 2000.

Cu ajutorul unei tehnologii computerizate, el a ajuns la concluzia că de la un secol la altul, de-a lungul unui mileniu, mărimea farfuriilor aşezate în faţa lui Iisus şi a discipolilor săi, raportată la mărimea medie a capetelor personajelor pictate, a crescut cu până la 65,5%.

Mai mult, mărimea felului principal de mâncare prezentat în picturi a crescut cu aproape 70 de procente iar mărimea bucăţii de pâine cu 23 la suta.

Atunci când starea de conservare a picturilor le-a permis specialiştilor să vadă în ce consta felul de mâncare principal, ei au putut să vadă că era vorba despre peşte fript sau anghilă (18%), friptură de miel (14%) sau atentie, friptură de porc (7%).

Porţiile mai mari de alimente aşezate în farfurii mai mari îi stimulează pe oamenii să mănânce mai mult, au afirmat cercetătorii americani.

În opinia lui Brian Wansink, acest fenomen reflectă succesul agriculturii de-a lungul ultimelor zece secole, în timpul cărora omenirea a cunoscut "o cr