„Mortul de la groapă nu se mai întoarce“ – e concluzia unuia dintre colaboratorii care semnează în acest grupaj, referitor la relevanţa marxismului astăzi. E foarte posibil; deşi, chiar în ultimii ani, sondaje occidentale cu întrebarea „care credeţi că este cel mai important/influent filozof al umanităţii?“ îl plasează pe Karl Marx pe primele locuri. S-ar putea spune că, în acest caz, un rol important îl joacă popularitatea lui Marx ca personaj, nu influenţa gîndirii lui: barba care ocupă jumătate de fotografie e la fel de recognoscibilă în pop culture ca figura lui Marilyn sau a lui Elvis.

În februarie anul trecut, cînd băncile americane cădeau ca într-un joc de popice, Newsweek titra cu litere uriaşe, pe prima pagină: „We Are All Socialists Now“. Pe Internet circulau şi se multiplicau fragmente din opera marxistă, însoţite de explicaţia „omul care a prevăzut criza economică“. Mulţi cititori răspundeau cu ironie: „Sigur, bun-venit înapoi, tovarăşe Lenin! Totul a fost iertat!“. Titlul din Newsweek, oricît de neinspirat, dă seama despre un fenomen cu recurenţă semnificativă: Marx a ajuns să ocupe un loc atît de important în imaginarul nostru, încît îl invocăm instinctiv, în momentele de dificultate şi posibile turbulenţe sociale. În vremuri derutante, mulţi se întorc, ca explicaţie bună la toate, la clasicele „contradicţii interne ale sistemului capitalist“. Tocmai acestui fapt i se datorează tema acestui număr: ce călcîi al lui Ahile a găsit marxismul în civilizaţia omului european (şi nu numai, deşi rămîne esenţial un produs de export intelectual european), încît bîntuie uneori şi astăzi, ca stafia de la începutul Manifestului Partidului Comunist, publicat acum 162 de ani?

Multă vreme de acum înainte, discuţia va fi incompletă şi partizană. În Est e îngreunată de dureroasa experienţă comunistă, în Vest – tocmai de absenţa ei.

Ma