Ardeleanul i-a fascinat pe piteştenii cu creaţiile sale din sticlă, la „Târgul de primăvară al meşterilor populari”.

Sticla capătă forme unice în mâinile sale. Lucrează zi şi noapte în atelierul său din localitatea Sîncraiu de Mureş, acolo unde a dat viaţă la mii de obiecte decorative din sticlă. Alexandru Rotaru este unul dintre cei zece artişti din ţară care ridică prelucrarea sticlei în formă brută, la flacără, la rang de artă. Pot face orice din sticlă, de la zodii, ouă de paşte, table de şah, căluţi, instumente muzicale, până la lămpi şi candele. Nu trebuie decât să dai frâu liber imaginaţiei. Totul depinde de fantezie, e un fel de joc de cupori din topitură des ticlă autentică”, povesteşte Alexandru Rotaru.

A învăţat meserie de la tatăl său

Meşter sticlar, descendent al maeştilor sticlari din glăjeriile din Ardeal, Alexandru Rotaru spune că vrea să transmită şi generaţiilor următoarea tainele acestei meserii moştenite din familie, însă se loveşte de multe obstacole. „ Eu am învâţat să prelucrez sticla la flacără de la tatăl meu. Bunicii mei au fost sticlari şi ei. Din păcate, însă, în zilele noastre sunt din ce în ce mai puţini artişti şi s-ar putea ca tradiţia să dispară în viitorul apropiat. Nu mai sunt şcoli de sticlari, nu mai sunt fabrici. Se pare că este o meserie pe cale de dispariţie”, susţine cu regret Alexandru Rotaru. Ardeleanul şi-a făcut uceniciala fabrica de sticlă din Turda, după care a lucrat la AZOMUREŞ până în 2003, când a fost trimis în şomaj o dată cu falimentarea unităţii. De atunci a început să lucreze de unul singur în atelierul propriu, făcut într-o anexă a casei din Sîncraiu de Mureş, unde locuieşte împreună cu soţia sa.

Operele sale sunt căutate atât în America, cât şi în Europa

Mirajul şi tehnica trecutului se întrec în mâinile artistului la intensitatea focului, iar creaţiile sal