Cei mai bucuroşi de ieftinirea euro sunt, fără doar şi poate, cei care au de rambursat credite în euro, după ce deprecierea cursului de schimb i-a adus pe mulţi în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele.

1 Dacă în urmă cu numai trei luni un român trebuia să scoată din buzunar 1.700 de lei pentru a achita o rată de 400 de euro, acum el trebuie să plătească cu peste 70 de lei mai puţin. Leul slab şi şomajul în creştere a determinat o creştere spectaculoasă a numărului de restanţieri în ultimul an. Aproape 700.000 de români înregistrează întârzieri la plata ratelor, a căror valoare a ajuns la 9,24 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro) la finele lunii februarie. Iar aproape jumătate dintre acestea sunt la împrumuturile în valută. Numai în primele două luni ale anului, restanţele în euro, dolari sau franci elveţieni au crescut cu peste 30%, până la echivalentul a 1,068 miliarde de euro.

Citiţi şi:

Un’ te duci tu, leule?

Euro, la judecata politicienilor

2 Şi chiriaşii se pot bucura de întărirea leului în raport cu moneda unică, având în vedere că cele mai multe chirii sunt stabilite în euro. O chirie lunară de 300 de euro va cântări acum în bugetul românului cu 43 de lei mai puţin comparativ cu acum şase luni.

3 Ieftinirea euro va permite, totodată, românilor să vorbească la telefon pe aceiaşi bani sau să plătească mai puţin. Reducerea de preţ se va vedea în toate facturile calculate în funcţie de moneda unică, cum ar fi cele emise de operatorii de telefonie.

4 Şi vacanţele în străinătate vor deveni mai ieftine. De la biletul de avion până la cazarea la hotel şi masa la restaurant. De altfel, tot ce doriţi să plătiţi în euro, fie în ţară sau în străinătate, va fi mai ieftin raportat la veniturile obţinute în lei.

5 Mai puţini fericiţi de leul tare sunt însă exportatorii, care spun că valoarea